Când am văzut numele trupei şi coperta, mă aşteptam entuziasmat la nişte brutal death metal tropical. Mă gândeam c-o să primesc nişte piese despre insecte bizare şi febră galbenă. Nu mai puteam de încântare crezând că poate au o piesă brutal death despre un anaconda negru gigantic care târăşte oameni într-un ochi de apă mâlos şi îi omoară în cel mai br00tal mod cu putinţă. Speram să dau peste un cântec despre un gagiu atacat de o hoardă de tarantule. Jubilam la perspectiva unei piese despre un ţânţar ultraviolent care răspândeşte malaria în toată Europa.
Dar nu. Jungle Rot cântă death metal plictisitor şi generic, cu o vagă temă militară. Niciodată nu m-am simţit atât de înşelat.
În afară poate de după amiaza asta, când am văzut un pachet alb de hârtie pe masa din bucătărie şi am sărit în sus de bucurie crezând că-s prăjituri. În timp ce desfăceam hârtia imaculată, salivam gândindu-mă peste ce prăjituri o să dau. Vor fi oare savarine? Cabane? Tarte cu fructe? Eclere? Amandine? Posibilităţile păreau nelimitate.
Era o bucată de carne.
No comments:
Post a Comment