Funebrarum - Beneath The Columns Of Abandoned Gods (2001) / Slugathor - Echoes From Beneath (2009)

Futu-i dumnezei de vreme, că m-am săturat de vară şi soarele morţilor ei. Nu mai pot ieşi până la supermarket pentru chipsuri şi bere fără să fiu rupt de căldura infernală de afară, iar nopţile sunt şi mai rele. Şi mai urmează cel puţin încă o lună de temperaturi de peste 30 de grade. FML.

Antidotul ideal pentru clima asta infectă este să tragi toate jaluzelele, să-ţi iei câteva beri lângă tine şi să stai aşa în beznă, ascultând nişte death metal la fel de infect, cum este Beneath the Columns of Abandoned Gods,  al celor de la Funebrarum. Or fi ei din New Jersey (DOHOHOHOHOHOOOOO), dar sunt în stare să producă un death metal antic ca pe Suedia care-ţi trăjneşte toate oasele-n tine. Sound-ul este monstruos, cu nişte riff-uri monolitice şi extrem de bassy care mărşăluiesc fără grabă, distrugându-ţi iremediabil colonul, şi nişte growl-uri megacavernoase, abisale, ce-ngheaţă sângele în tine. Beneath the Columns of Abandoned Gods este un album în esenţă perfect, iar Funebrarum sunt masters of their trade, oferind 30 de minute de teroare pură. Zer gut.

Desigur, 30 de minute s-ar putea să fie cam puţin pentru a-ţi potoli setea de metal al morţii.

Aici intervin Slugathor, nişte finlandezi şmekeri, şi al lor Echoes from Beneath, un album aproximativ în acelaşi stil ca şi cel de mai sus, doar că Slugathor îşi condimentează death metal-ul oldschool cu unele pasaje mai thrashy şi mai rapide, precum şi cu lead-uri melodice care conferă un zing! mixului concentrat pe low-end. În rest, avem piese lungi, riff-uri ce amintesc de măreţii Bolt Thrower (fuck yeah), atmosferă cât cuprinde şi growling vocals devastatoare, ultraguturale, venite probabil fix din intestinele unui pit fiend răguşit care a mâncat numai mâncare mexicană.

Iar acum mă voi îngropa în chipsuri şi mă voi duce să citesc din Borges până nu îmi face iar scandal Pixcupeasca. Aproape am terminat cu Evaristo Carriego!