Nu că i-ar păsa cuiva de gunoiul ăsta de blog, dar n-am mai postat de multă vreme (trei săptămâni? pare o veşnicie) şi parcă încă n-aş vrea să las Tzeeeac-ul să moară. Nu ştiu ce scuză are Marco, dar eu am fost în sesiune trei săptămâni, iar în ultimele două săptămâni mi-am luat o vacanţă de la... orice, basically. N-am fost în stare să ascult decât Specii, deadmau5 şi Mac Lethal (care a scos de curând un album foarte mişto, Irish Goodbye), iar iPod-ul se zbate în agonie, căci nu l-am mai băgat în seamă decât ocazional luna asta şi a putrezit Powerwolf-ul şi Municipal Waste-ul în el. NAŞPA RĂU, BRO, dar n-am ce să fac. Se pare că traversez iarăşi una din acele perioade băşite în care n-am chef de absolut nimic. Azi m-am plictisit aşa tare încât am lucrat la licenţă lol.
Cu toate astea, există un album care pare că are şanse să mă scoată din letargia asta mizerabilă. Goatwhore este trupa formată de Sammy Duet, fostul chitarist al titanilor de la Acid Bath, şi, cu 15 ani de activitate şi 5 albume de studio în spate, nu se poate spune în niciun caz că ar fi nişte agarici. Noul lor album, Blood for the Master, abordează tema sacrificiului de sânge în numele Satanei (sau pizda mă-sii, ceva de genul) dar, mai important, abordează un blackened death metal cu ceva accente thrash, extrem de rapid, catchy şi vitriolic, care mi-a mers fix la inimă zilele astea. Goatwhore nu-şi îngăduie niciun moment de respiro, fiecare piesă fiind un uragan de riff-uri jegoase, blast beats şi versuri veninoase vomitate cu multă obidă, întru slava Celui de Jos, desigur. Există câteva momente când ritmul încetineşte vag, dar, în majoritatea timpului, muzica goneşte spre tine cu viteza şi determinarea unui, ăă... nu ştiu, nu reuşesc să găsesc o metaforă decentă. Dar Blood for the Master este un album destul de şmeker şi parcă-parcă mi-a cam făcut chef să mai caut nişte death metal împuţit prin cotloanele internetului.
Şi oricum, săptămâna asta se porneşte mini-turneul The Stone şi Infest prin România, nemernicii ăştia din Serbia urmând să poposească în Timişoara, Bucureşti şi Constanţa. Ambele trupe par extrem de şmekere şi mai mult decât promiţătoare pe partea live, deci, dacă nu intervine nimic, mă veţi putea găsi sâmbătă în Metalcave Constanţa, pavându-mi drumul către epuizarea fizică totală în pit-ul violent pe care-l prezic încă de pe acum. GENOCIDE!!!
No comments:
Post a Comment